Arhive pe etichete: eveniment

RenaiScienceFiction


Și a fost și concertul „RenaiScienceFiction” în seara asta, în Diesel. Concert e mult spus. Sau prea puțin. Pentru că ce s-a întâmplat acolo e atât de complex și bulversant, că încă mi-e greu să descriu. Gândește-te la 2 oameni, un bărbat și o femeie, împreună pe aceeași scenă, el obișnuit, iar ea extrem de…nepământeană…Mai adaugă, ca instrumente, o serie de aparate electronice: sintetizatoare, computer, nanoKontrol, iFPH și…un smartphone.

Concertul-concept (cred că pot să îi spun așa, iar dacă nu există termenul îl folosesc acum) a fost o călătorie imaginară pe planeta Venus, unde ni s-a vorbit în…venusiană. Prin foșnete, gemete, murmure, fâlfâieli de beteală, plastic și o voce când mult prea intensă, când divină, când hipnotică. Toată experiența de care am avut parte poate fi „tradusă” așa: futuristic, experimental, grotesc și senzual, fonetic, mistic și SF. Plus laitmotivul „Who is looking in the mirror?” și „Există viață pe Venus?”, ca să aflăm la final că publicul era cel ce se uita în oglindă și implicit da, există viață pe Venus.

Genul ăsta de spectacole te bulversează un pic. Și e mai mult decât o situație în care fie înțelegi despre ce e vorba, fie nu. Eu zic că încă nu suntem pregătiți pentru așa ceva, încă nu suntem obișnuiți să ne lăsăm imaginația să zboare undeva, departe, și dacă suntem puși în ipostaza de a gândi în timpul unui spectacol ne simțim incomod, iar dacă mai trebuie să și interacționăm cu artiștii ne fâstâcim de-a dreptul și din cauza asta avem tendința de a lua în râs geniul pur, tocmai pentru că nu suntem capabili de a-l înțelege pe deplin.

Aici se încadrează ce au făcut azi Irinel Anghel și Adrian Borza și mărturisesc că mă așteptam la aproape orice altceva numai la asta nu. Și nu pot descrie exact. Pentru că ăsta e un spectacol la care trebuie să mergi, să fii acolo, ca să poți înțelege. Iar după ce participi stai și te întrebi: „de ce am avut parte?” și nu te poți exprima foarte concis.

Spectacolul a fost parte a festivalului internațional Toamna Muzicală Clujeană. Mai multe informații despre festival găsiți aici:

www.tmc.filacluj.ro –  informatii despre artiștii invitați la TMC, program, echipa etc
www.filacluj.ro  – site-ul Filarmonicii Clujene
www.facebook.com/filacluj – pagina de Facebook a Filarmonicii
www.facebook.com/ToamnaMuzicalaClujeana – pagina de Facebook a TMC
Și încă ceva: bloggerii sunt așteptați la concertele din cadrul festivalului. Mai multe info aici, cu mențiunea:

Pe lângă cei care au răspuns afirmativ şi sunt interesaţi de concertele toamnei, anunţăm faptul că orice blogger clujean, iubitor de muzică clasică, bineînţeles, este aşteptat la concertele noastre. Aşadar, vă rugăm să urmăriţi programul, să vă alegeţi un concert şi să ne trimiteţi un mail (găsiţi informaţii la contact) cu motivaţia voastră pentru a participa la concertul/recitalul respectiv. Vom alege câte un blogger/concert şi vom urmări cu interes reacţiile fiecăruia.

Anunțuri

Am reușit!!!


Sunt EXTREM de fericită!!! Mi-am depășit orice, dar ORICE așteptări și limite azi, la Swimathon! Estimasem că în cele 60 de minute voi înota 20 de lungimi de bazin, dar rezultatul final a fost uimitor pentru mine!

60 de minute

42 de lungimi de bazin înotate (= 2100 m = 2.1 km)

1.945 de lei (și asta nu e încă suma finală, era totalul dinainte de actualizările finale)

A fost un moment în care simțeam că mi-am atins limita, fizic, undeva la minutul 32. Încă nu știu de unde am extras energia necesară pentru a termina. Am primit ieri un sfat minunat, ce m-a ajutat enorm azi: „nu te gândi la turele totale, fă abstracție și de timp! Ia-o pe rând, lungime după lungime! Enjoy the moment, have a great time, be at your best!”. Și așa am și făcut. Pași mărunți…

E de nedescris sentimentul ce îl am acum. Sunt plină de adrenalină. Mi-am depășit orice limită!

Și…am de făcut o mărturisire: e PRIMA DATĂ când am înotat 60 de minute fără oprire!!! Până acum înotam în reprize de câte 20-25 de minute, cu pauză de câte 4-5 minute. Sunt euforică! 😀

Mai pot spune doar: am reușit!!!

P.S. Suma finală o aflu mai pe seară, și tot atunci voi pune și niște poze.

UPDATE:

Suma finală a fost de 2.101 lei! Uau! Mulțumesc mult tuturor!

Ziua „Z”


Here we go! Azi a fost o zi extrem de plină de emoții pentru mine, am avut susținerea disertației de care am trecut cu bine (uraaa!). Dar emoțiile nu se opresc aici, asta fiindcă mâine e 7 iulie și are loc Swimathon-ul!

Voi înota între 11.50 și 12.50, pe culoarul 2 (am un nod în stomac când mă gândesc la ziua de mâine, dar va fi bine, sunt emoții cosntructive)

Până acum s-au strâns 1.555 lei, desfășurătorul complet poate fi vizualizat aici. Vă spun extrem de sincer că nu am cuvinte! E o sumă ce mi-a depășit orice așteptări!

Vă mulțumesc!

P.S. Urați-mi succes! 🙂 Și sper să văd cât mai multe persoane cunoscute acolo, mă va ajuta mult!

Un mare mulțumesc!


Acesta e un post în care mă adresez tuturor celor care mă ajută și îmi susțin, sub orice formă, participarea la Swimathon Cluj. Simt nevoia să o mai spun o dată…de fapt nu o dată, de mai multe ori, să o strig în gura mare, chiar. Vreau să vă mulțumesc că sunteți alături de mine! Chiar dacă o mare parte din voi nu o să puteți fi prezenți la fața locului sâmbătă, apreciez enorm faptul că v-ați implicat – fie cu un post pe blog, fie cu un retweet pe Twitter, fie cu un share pe Facebook. Fiecare gest și fiecare acțiune nu au făcut altceva decât să mă facă să cred că se poate.

Voi merge sâmbătă cu încredere în mine, voi înota cu multă determinare și vă voi face să fiți mândri de mine! Voi da tot ce pot! Măcar atât pot face, acesta e modul meu de a vă arăta că gesturile voastre contează și că toată încrederea pe care v-ați pus-o în mine, că o să reușesc, nu e în zadar.

Așadar, din inimă, un mare mulțumesc se îndreaptă către:

Gabriel, TVdece, Ciulea, Florin Rușanu și Vasile pentru post-urile de pe blog (Florin s-a hotărât să se și implice activ, ca înotător!!!)

Pentru ce au făcut pe Twitter le mulțumesc, în ordine, lui Ciulea, Robi, Alex Bartiș, Diana, Groparu, TVdece, Bogdan Cojocaru, Radu, Psaico, Dan Olteanu, Șerban, Sigina, Mihai Rotar.

Pe Facebook a fost un soi de reacție în stilul bulgărelui de zăpadă – vă mulțumesc mult tuturor celor ce ați dat mai departe articolele postate acolo de către oamenii minunați pe care i-am enumerat mai sus.

Și, cel mai mare mulțumesc ever merge către cei ce decid să mă susțină (sau au și făcut-o deja) financiar sâmbătă. Fiindcă, să nu uităm, voi înota pentru secția de copii de la terapie intensivă, iar banii strânși în urma evoluției mele vor merge către ei!

Apel către comunitatea online locală


A rămas mai puțin de o săptămână până la Swimathon Cluj. 6 zile, mai exact.

Și cam 5 zile au mai rămas pentru înscrierile susținătorilor.

Acum e momentul să mi se dovedească puterea online-ului, a comunității locale. Am auzit de prea multe ori formularea aceasta, am auzit de mult prea multe ori ideea că suntem uniți, că ne implicăm în comunitate, că suntem activi și că avem ceva de spus (vis-a-vis de orice subiect).

Acum vreau să mă conving cu adevărat că împreună putem schimba ceva sau putem realiza ceva. Pentru cei care nu știți, sâmbătă voi înota pentru secția de copii de la Terapie Intensivă, cu scopul de a strânge o sumă cât mai mare pentru ei. Pentru asta, am nevoie de susținători. Fizic, să fie în sală în momentul evenimentului, dar și financiar. E vorba de un gest mic, pe care fiecare din noi îl poate face. Dacă stați să faceți un calcul câți bani dați într-o săptămână pe diverse lucruri care pot fi incluse lejer în categoria capriciilor, se ajunge la un total impresionant de cele mai multe ori.

De ce să nu se ajungă și în situația de față la un total la fel de impresionant? Gest mărunt cu gest mărunt…picătură cu picătură și se adună. Suntem mulți. Putem fi o echipă frumoasă. Putem realiza ceva de care să fim mândri!

Eu mi-am luat angajamentul că voi înota în 60 de minute 20 de lungimi de bazin olimpic, asta pentru că până acum nu am mai înotat 60 de minute încontinuu și nu știu cum va fi. Dar astea 20 de lungimi le voi înota sigur, și pe deasupra îmi iau angajamentul că voi trage de mine să reușesc mai mult, să dau mai mult.

Voi puteți fi susținătorii mei în două moduri: fie mă susțineți cu o sumă fixă pe toată evoluția, indiferent de numărul de lungimi de bazin înotate, fie mă susțineți cu minimum  1 leu pe lungimea de bazin. În formularul de susținere este și opțiunea de a apărea ca ”anonimi” în centralizatorul online. Puteți bifa căsuța dacă doriți, e o alegere strict personală pe care eu o voi respecta și nu voi comenta legat de ea.

Ce spuneți? Haideți să dovedim că se poate! Se poate să facem ceva de care să fim mândri. Voi și cu mine, împreună!

Împreună ca un tot, împreună ca o comunitate!

P.S. Susținătorii pot fi și din alte orașe, așa încât mă voi bucura dacă vă veți implica și cei din afara Clujului.

Am mai scris despre Swimathon aici și aici.

Despre „Lumea copiilor”


Pe 7 iulie, în cadrul Swimathon, voi înota pentru proiectul „Lumea copiilor de la Terapie Intensivă”, cu scopul de a reuși să strâng cât mai mulți bani pentru asta. Acest lucru înseamnă că toți „sponsorii” ce vor pune la bătaie o sumă pentru performanța mea vor ajuta, de fapt, proiectul ales de mine.

Atunci când m-am hotărât să mă înscriu în competiție am pornit de la premisa că știu dinainte pentru ce o să înot, dar planurile mi-au fost date peste cap atunci când am dat peste ideea proiectului celor de la Terapie Intensivă. Nu exagerez când spun că m-au trecut fiori reci pe șira spinării, fiindcă ce am citit acolo m-a emoționat foarte tare:

Copii născuți cu malformații, copii care suferă de cancer, ocluzii intestinale, peritonite, fracturi, copii în comă, copii aflați în moarte cerebrala, Copii care sunt victime ale accidentelor de mașină, copii… politraumatizați sau arși. Uneori traiesc aici din prima zi de nastere… până la moarte, iar alteori din prima zi, până când medicii reușesc imposibilul și le (re)dau viața… Secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj este cea mai grea, spun medicii de acolo. Este grea, pentru că te lovești peste tot de imaginea dureroasă a unor copii care nu pot respira singuri, care uneori nu au voie să mănânce zile… sau săptămâni întregi și sunt alimentați intravenos. E un loc unde sondele, tuburile, acele, cateterele, operațiile și investigațiile fac parte din decor, un decor din care familia și prietenii lipsesc, iar jocul și joaca sunt amintiri și bucurii îndepărtate.

Am mai zis-o și o mai zic: când vine vorba de copii devin foarte soft.

 

Dintr-o perspectivă mai „tehnică”, proiectul e structurat așa:

Nevoia/problema căreia îi raspunde proiectul:
Spațiul ocupat de secția ATI a Spitalului de Copii a fost extins și recompartimentat recent, însă medicii trebuie să lupte – de multe ori în situații disperate – cu boli și cazuri care în trecut erau în afara resurselor medicale. Sunt resurse care există acum, însă la care ei nu au acces și de care au mare nevoie. "Am ventilat manual un bebeluș de trei luni toată noaptea. Altfel risca să moară. Nu aveam un aparat – un ventilator – astfel că am ținut un om blocat până a doua zi, când am împrumutat un aparat de la Unitatea de Primire Urgențe" – dr. Kovacs Eniko, șef secție ATI

Beneficiarii și grupul-țintă:
Copiii internați sau cei care vor ajunge să beneficieze de serviciile Secției ATI a spitalului de Copii.

Bugetul necesar pentru implementarea proiectului
Ne propunem să strângem 15.000 de Euro, sumă din care vor putea fi cumpărate 12 seringi automate și 5 infuzomate, toate vitale pentru funcționarea secției ATI (cost aproximativ: 4.000 lei/produs).

Obiectul financiar de strângere de fonduri prin Swimathon
60.000 de lei

 

Suma de care au nevoie e una destul de mare, dar nu se poate spune că e imposibil de strâns. Eu îmi iau angajamentul că voi da tot ce pot în ziua concursului. Evident, obiectivul meu e să strâng cât mai mulți bani, însă voi munci pentru asta. Voi trage de mine și îmi voi depăși limitele.

Asta e provocarea mea! Asta e promisiunea mea!

Pe 7 iulie!


 

Am stat mult să mă hotărăsc dacă să o fac sau nu. Am luat în calcul multe scenarii – dacă nu va fi bine? Dacă voi dezamăgi? Dacă nu voi rezista? Într-un final am spus „DA! O voi face, indiferent ce va fi!”.

Nu sunt înotătoare profesionistă, nici măcar nu am făcut cursuri de înot. Oricât a încercat și tata să mă învețe să înot când eram mică nu a reușit, îmi era mult prea frică. Asta până într-o bună zi când am zis că fie ce-o fi, eu tot o să învăț. Și am reușit, singură. Am fost extrem de fericită, mi-am dovedit mie că dacă îmi propun ceva, reușesc, trebuie numai să cred cu adevărat asta.

Exact asta mi-am propus și acum: să îmi dovedesc că pot, să îmi dovedesc că îmi pot depăși limitele. Să reușesc asta făcând ce îmi place.

 

clip_image002Așa încât m-am înscris în cadrul Swimathon Cluj, unde pe data de 7 iulie voi înota timp de o oră pentru proiectul „Lumea Copiilor de la Terapie Intensivă”. Inițial voiam să înot pentru unul din proiectele înscrise de Fundația Comunitară Cluj, dar m-a emoționat mesajul celor de Terapie Intensivă. Ce pot să zic? I’m a softie atunci când vine vorba de copii…

 

Am estimat că voi reuși să înot 20 de lungimi de bazin olimpic, însă am fost foarte surprinsă să constat că, fără să mă grăbesc, ieri am înotat 40 de lungimi de piscină (echivalentul a 20 de lungimi de bazin olimpic) în 25.05 minute, pe cronometru. Provocarea va fi să înot timp de o oră, încontinuu.

Acum, poate mulți nu știți ce e acest Swimathon. Ei bine,

Swimathon-ul este un eveniment-cadru de strângere de fonduri, o platformă dinamică, interactivă și atractivă, pe care Fundația Comunitară Cluj o deschide comunității, celor interesați să strângă fonduri pentru proiecte diverse.  În trei ani de Swimathon la Cluj, am strâns 200.000 de lei, de la 1.000 de susținători, pentru 23 de proiecte din domenii variate – educație și burse, vârstnici, reabilitare de locuințe, protecția animalelor, sănătate și terapii speciale, sport etc. Swimathonul este deschis companiilor, organizațiilor, grupurilor de inițiativă și indivizilor, care au astfel acces la un mecanism de strângere de fonduri pentru propriile proiecte.

Deoarece cred cu tărie în proiectul pentru care m-am decis să înot, voi avea nevoie de sprijinul vostru. Ca să strâng cât mai mult pentru cauza pentru care voi înota voi avea nevoie de susținători. Sigur, mă voi bucura extrem de mult dacă voi avea susținători prezenți fizic în ziua Z, care să mă încurajeze de pe margine, însă vreau un pic mai mult ca susținere – o susținere materială.

Ca sponsori ai mei, puteți să mă susțineți în 2 moduri:

– cu o sumă fixă pentru toată evoluția, indiferent de numărul de lungimi de bazin înotate sau

– cu o sumă de minim 1 leu pentru fiecare lungime de bazin înotată în cele 60 de minute.

Formularul de susținere poate fi accesat aici. Cei care nu sunteți din Cluj mă puteți susține și efectuând plata online.

Mai multe detalii despre eveniment și proiectele înscrise găsiți aici.

Acestea fiind zise…să fie într-un ceas bun, fiindcă e prima oară când înot pentru o cauză, într-un bazin olimpic, timp de o oră încontinuu. E o provocare foarte mare, și la final vreau să fiu mândră de mine că am dat tot ce am putut și a ieșit ceva cu adevărat frumos!

%d blogeri au apreciat asta: